Nimic nu este deopotrivă cu Biserica

Nimic nu se compară cu Biserica! Și să nu-mi vorbești despre ziduri și despre arme, pentru că zidurile, cu vremea, se învechesc, în timp ce Biserica niciodată nu îmbătrânește. Barbarii dărâmă zidurile, Biserica, însă, nici demonii n-o biruiesc. Și că aceste cuvinte nu înseamnă o laudă mare, o mărturisesc faptele. Câți au războit Biserica și câți n-au pierit dintre cei care au făcut-o? Biserica, însă, s-a înălțat către ceruri, ea are un final măreț. Când este războită, ea biruiește, când este vânată, ea triumfă, când i se adresează cuvinte de ocară, ea devine mai strălucitoare. Biserica primește lovituri și nu cade din pricina rănilor, este zdruncinată, dar nu se cufundă, este încercată de valuri, dar nu naufragiază, este asediată, dar rămâne nebiruită, este atacată, dar nu este învinsă!

Așadar, de ce a fost îngăduit războiul? Ca răsplata să se arate mai strălucitoare! Ați fost de față în ziua aceea și ați văzut câte arme s-au mișcat? Mânia armatei era mai aprigă decât focul și noi am alergat la curtea împărătească. Dar acolo ce s-a întâmplat? Cu harul lui Dumnezeu, nimic din ce era acolo nu ne-a înspăimântat! Vă spun acestea, ca să le urmați și voi! Deci, de ce nu ne-am înspăimântat? Pentru că nu ne-am temut de nici una din relele de aici. Pentru că ce este rău? Moartea? Aceasta nu e rea, pentru că prin ea alergăm degrabă spre limanul cel neînviforat. Oare confiscarea averilor? „Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce în pământ” (Iov 1, 21). Oare exilurile? „Al Domnului este pământul și plinirea lui” (Psalmi 23, 1). Oare ocările? „Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind pentru Mine. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri” (Matei 5, 11-12). Am văzut săbiile soldaților și m-am gândit la ceruri, am așteptat moartea și am avut în minte Învierea! Am privit pătimirile pământești și am numărat răsplătirile cerești, am privit dușmăniile și m-am gândit la cununa cerească! Pentru că realitatea luptelor a fost de ajuns pentru întărirea și mângâierea mea.

Am fost exilat, dar aceasta n-a fost ocară pentru mine, pentru că un singur lucru este ocară: păcatul. Și dacă întreaga lume te insultă, dacă tu nu te-ai jignit pe tine, n-ai fost jignit. Trădare înseamnă numai trădarea conștiinței. Să nu-ți trădezi conștiința, și nimic nu te trădează!

Sf. Ioan Gură de Aur: „Două sute cincizeci de parabole”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s