Sfântul Ioan Gură de Aur: despre Biserică

„Diavole viclean și șiret, nu ai putut birui zidurile, iar acum aștepți să clintești Biserica? Nu cumva crezi că Biserica se găsește în ziduri? Biserica constă în mulțimea credincioșilor. Iată câte coloane sunt neclintite, nu sunt legate cu lanțuri, ci strânse în credință. Nu mai spun că atât de multă mulțime este mai puternică chiar decât focul. Chiar și un singur om de ar fi existat, nici atunci nu ai fi biruit. Și știi cât de multe răni ți-au făcut martirii. De multe ori și-a făcut apariția câte o fată necăsătorită și blândă. Era mai molatecă chiar și decât ceara și a ajuns să fie mai tare ca piatra. Carnea i-ai smuls-o, dar credința nu i-ai putut lua. A uitat de firea cărnii și nu a putut nimeni să-i slăbească puterea credinței. Dacă trupul era sfâșiat, înțelepciunea ajungea să se înnoiască. Nu ai putut să biruiești o femeie, și te aștepți să biruiești atât de multă lume? (din Omilia la „Înainte de plecarea în exil”)

Așa a făcut Hristos. După ce a îngăduit Bisericii să se poarte în lume ca o corabie pe mare, nu a făcut ca furtuna să înceteze, ci a tras-o din furtună; nu a făcut ca marea să se liniștească, ci a ocrotit corabia. Și în timp ce de pretutindeni se ridicau popoare, ca niște valuri sălbatice și, în timp ce duhurile cele viclene o loveau, ca niște vânturi groaznice, și de pretutindeni se ridica asupra ei furtună, Hristos a dăruit Bisericii multă liniște. Și cel mai minunat lucru este nu numai că furtuna nu a distrus corabia, ci corabia a ajuns să împrăștie furtuna! Fiindcă prigoanele neîntrerupte nu numai că nu au inundat Biserica, ci au fost împrăștiate de Biserică (din Omilia la „Adunarea de-a lungul timpurilor în vechea biserică”)

În multe situații Dumnezeu îngăduie să fie atacată credința adevărată și apostolică, în timp ce ereziile și idolatria le lasă să aibă parte de odihnă. Oare, de ce? Pe de o parte, să afli de neputința celor care, chiar dacă nu sunt deranjați, totuși, automat dispar, iar pe de altă parte, pentru a cunoaște puterea credinței, care, chiar dacă este atacată, se înmulțește prin intermediul celor care o prigonesc (din Cuvântul la Sfântul Eustatie al Antiohiei)

De aceea a îngăduit Dumnezeu să aibă loc prigoanele, ca să nu spună cineva că predica este păstrată doar din măgulire, și pentru a fi dovedit zelul credincioșilor (…). Și pentru a arăta putea lui Dumnezeu, care convingea sufletele credincioșilor, încât să fie pregătite pentru multele primejdii ce aveau să vină, lucru ce nu s-ar fi întâmplat dacă predica nu ar fi fost sădită imediat în adânc și nu ar fi fost întărită (din Omilia I la Epistola I către Tesaloniceni)

Sfântul Ioan Gură de Aur, „Texte Alese”, vol. IV, pg. 7-9, editura Credința Ortodoxă, 2015

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s