Povățuire și înaintevestire ale Sfântului Anatolie al Optinei

„Fiul meu, să știi că în zilele de pe urmă vor veni vremuri grele, după cum spune Apostolul, vei vedea că din pricina împuținării credinței, rătăcirile și dezbinările vor apărea în biserici și, cum mai dinainte au spus Sfinții Părinți, pe scaunele ierarhilor și în mânăstiri nu va mai fi atunci niciun bărbat încercat în viața duhovnicească. Din care pricină, rătăcirile se vor răspândi pretutindeni și pe mulți vor înșela. Vrăjmașul neamului omenesc va lucra cu pricepere, ducând în rătăcire, de e cu putință, și pe cei aleși.  Nu va începe prin lepădarea dogmelor despre Sfânta Treime, Dumnezeirea lui Iisus Hristos sau Născătoarea de Dumnezeu, ci pe nesimțite va începe a strâmba învățăturile Sfinților Părinți, primite de la Duhul Sfânt – însăși învățătura Bisericii. Viclenia vrăjmașului și uneltirile lui vor fi îndreptate împotriva unui număr foarte mic, al celor încercați în viața duhovnicească. Ereticii vor pune mâna pe Biserică, își vor numi peste tot slugile, iar viața religioasă va fi lepădată. Însă Domnul nu va lăsa pe robii Săi fără apărare și întru neștiință. El a spus: „După roadele lor  îi veți cunoaște” (Matei 7, 16-20). Și sârguiește-te să-i osebești de păstorii adevărați; acei furi de cele ale Duhului, care sfâșie turma duhovnicească, „nu intră pe ușă în staul, ci sar pe aiurea”, după cum a spus-o Domnul, adică vor intra nelegiuit, nimicind cu de-a sila dumnezeiasca orânduială – pe aceștia Mântuitorul îi numește „tâlhari” (Ioan 10,1).

După lucrare, adevărata lor slujire este prigonirea adevăraților păstori, întemnițarea lor, căci fără această slujire, turma duhovnicească ar putea să nu fie prinsă. Drept aceea, fiul meu, când vei vedea în Biserică batjocorindu-se lucrarea dumnezeiască, învățăturile Părinților și orânduirea lăsată de Dumnezeu, să știi că ereticii au și apărut, chiar dacă pentru o vreme s-ar putea să-și tăinuiască relele voiri sau vor strâmba pe nesimțite credința dumnezeiască, pentru a izbuti mai bine, înșelându-i pe cei neiscusiți.

Îi vor prigoni nu doar pe păstori, ci și pe slujitorii lui Dumnezeu, căci diavolul, care ocârmuiește rătăcirea, nu poate suferi viețuirea după rânduiala lui Dumnezeu. Asemenea lupilor în piei de oaie, vor fi cunoscuți după firea lor îngâmfată, iubirea de desfătări și pofta de putere – aceia vor fi trădători care vor pricinui ură și răutate pretutindeni; și de aceea a spus Domnul că se vor cunoaște „după roade” (Luca 6, 43-45). Adevărații slujitori ai lui Dumnezeu sunt supuși, iubitori de frați și ascultători de Biserică.

În vremea aceea, monahii vor îndura mari strâmtorări din partea ereticilor, iar viața monahală va fi luată în batjocură. Obștile monahale vor fi sărăcite, numărul monahilor se va împuțina. Cei rămași vor îndura silnicii.

Acești urâtori ai vieții monahale, care au numai înfățișarea credinței, se vor nevoi să-i atragă pe monahi de partea lor, făgăduindu-le ocrotire și înlesniri lumești, dar amenințându-i cu exilul pe cei care nu se supun. Din pricina acestor amenințări, cei împuținați cu sufletul vor fi foarte umiliți, chinuiți de propria neputință.

De vei trăi să vezi acel veac, bucură-te, căci în vremea aceea cei credincioși, care nu au alte virtuți, vor primi cununi numai pentru stăruința în credință, după cuvântul Domnului: „Oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, mărturisi-voi și Eu înaintea Tatălui Meu celui Ceresc” (Matei 10, 32).

Să ai frica lui Dumnezeu, fiul meu! Nu pierde cununa primită, ca să nu fii lepădat de Hristos în întunericul cel cumplit și în veșnicul chin.

Stai tare în credință și, dacă e nevoie, îndură cu bucurie prigonirile și alte necazuri, căci atunci Domnul îți va ajuta ție; iar Sfinții Mucenici și Mărturisitori vor privi cu bucurie la lupta ta.

Însă, în acele zile, vai monahilor legați de averi și bogății și care, de dragul celor materialnice, se învoiesc ca înșiși să se robească ereticilor. Își vor adormi conștiința spunând: Vom cruța mânăstirea, iar Domnul ne va ierta”. Nenorociți și orbi, ei nici nu gândesc că prin rătăciri (erezii) și rătăciți, diavolul va intra în mânăstire și că apoi nu va mai fi o sfântă mânăstire, ci ziduri goale din care harul va pleca pe veci.

Dar Dumnezeu este mai puternic decât diavolul și nu-i va părăsi niciodată pe robii Săi. Vor exista mereu creștini adevărați, până la sfârșitul veacurilor, dar ei vor alege locuri singuratice și pustii. Nu te teme de necazuri, ci teme-te de primejdioasa rătăcire, căci ea izgonește harul și desparte de Hristos; din care pricină, Domnul a poruncit ca în așa fel să-l socoteși pe eretic, încât „să-ți fie ca un păgân și un vameș” (Matei 18, 17).

Și așa, întărește-te, fiul meu, în harul lui Iisus Hristos. Cu bucurie grăbește-te la mărturisire și la îndurarea suferinței ca un bun ostaș al lui Iisus Hristos, Care a spus: „Fii credincios până la moarte și îți voi da cununa vieții” (Apocalipsa 2, 10). Acestuia împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, cinste și slavă în vecii vecilor, Amin!”

Povățuire și înaintevestire ale Sfântului Anatolie al Optinei (1855-1922)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s